Inca un pui de minimal, dar de data asta e mai putin haotic.
Am mai povestit la un moment dat ca urmaresc show-ul asta. Am dat atunci si cateva link-uri, unele mai funny, altele mai serioase. Chestia e ca sambata se termina si sezonul asta, al 3-lea adica. Momentan s-au “scurs” primele 3 semifinale, semifinale ce au facut deja cateva victime dintre favoritii mei proprii si personali. Totusi, ma bucur ca au ramas in concurs: 
Stavros Flatley
Shaun Smith
Flawless
Diversity
Shaheen
si Susan BoyleRevin cu ceilalti 6 finalisti vineri seara, si cu rezultatul final sambata 
Am inceput sa detest telefonul. Nu al meu, Doamne-fere’, inca sunt indragostit de iphone, am inceput sa urasc orice telefon. Sau mai bine spus, incepe sa-mi displaca ideea de telefon.
Stiu ca sunt multi printre voi care nu isi vad viata fara el. Ca au 2-3 si ca, daca nu vorbesc la cel putin 2 in acelasi timp, simt ca n-au facut nimic. Mi se pare normal, intr-o oarecare masura, si eu sunt dependent de telefon. Cu telefonul imi “organizez”, cat de cat, viata. Tot el este, uneori, singura mea legatura cu “lumea” din care fac parte, cu atata placere, si tot datorita telefonului am iesit din mai multe incurcaturi decat v-ar veni sa credeti. Si totusi, incep sa-l detest.
Motivul? E chiar simplu! Dupa o zi normala, in care ma culc pe la 02 si ma trezesc pe la 09, nu-i o problema sa ma suni, indiferent de ora (in masura in care suni, aproximativ, in acel interval orar). Problema survine in momentul in care eu am 2-3-4 zile legate in care dorm 4-5 ore in total, iar telefonul suna exact in intervalul orar in care incerc sa mai prind cateva ore de somn.
Sa ne-ntelegem, n-am nimic cu cei care ma suna, cu toate ca uneori imi mai scapa cate-o injuratura printre dinti, inainte sa raspund sau dupa ce inchid. N-am nimic cu ei, pentru ca de cele mai multe ori, fie n-au de unde sa stie ca eu incerc sa insumez 10 ore de somn, din maximul de 72, fie au o problema importanta. Bai da’ nu mai suport!
Azi s-a intamplat sa vin dupa o serie de 3 zile fara somn. In plus, de dimineata am avut examen. Cand am ajuns acasa, am mancat ceva si, dupa ce mi-am verificat mail-ul, m-am pus in pat. Era in jur de ora 15 fara 25. Si-au inceput, in ordinea numerelor de pe tricouri, mama, tata, 3 colegi si 2 prieteni, toti, cu rugaminti care mai de care. Si stii care-i chestia care ma enerveaza cel mai tare? Ca niciodata n-ar suna cand trebuie…
Pistoale, pistolete, pistoale-mitraliera, pusti, mitraliere, lansatoare de grenade, inca niste pistoale…si toate astea pentru a-i satisface placerile motanului . Sper ca m-am achitat de indatoriri.
. E mai bine, carcotasilor?! 
That’s that. Voi ce mai faceti?! 
